Rezultatele 1 - 14 din 14 pentru "plafon gaze"

Cel mai mare producător de gaze autohton, Romgaz, partener alături de OMV Petrom în cel mai important proiect offshore de gaze din România, Neptun Deep, vrea să prelungească cu facilitatea de credit acordată de BCR, parte a grupului Erste, de care beneficiază în vederea finanțării activității filialei sale Romgaz Black Sea.

Doar 6 din cei peste 50 de furnizori de gaze de pe piața de retail aveau, la începutul acestei luni, oferte pentru companii inferioare celei “plafonate” de guvern, de 370 lei/MWh, în pofida faptului că prețul gazelor, inclusiv al celor cu furnizare în trimestrul al patrulea, de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) este net inferior celui din ofertele postate pe site-ul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Iar numărul lor se va diminua, în urma deciziei ANRE de a majora cu aproximativ 10 lei/MWh tarifele de distribuție gaze (creștere de 19%).

Romgaz, partener cu OMV Petrom în cel mai important proiect offshore din Marea Neagră, Neptun Deep, și-a majorat de la 420 milioane la 630 milioane lei plafonul contractului de facilitate de credit încheiat cu BCR, parte a grupului austriac Erste. Motivul: Compania trebuie să depună o garanție de 210 milioane lei ca urmare a încheierii cu succes a etapei angajante a procesului de capacitate incrementală organizată de Transgaz.

Romgaz, partener cu OMV Petrom în cel mai important proiect offshore din Marea Neagră, Neptun Deep, vrea să-și majoreze de la 420 milioane la 630 milioane lei plafonul contractului de facilitate de credit încheiat cu BCR, parte a grupului austriac Erste. Motivul: Compania trebui să depună o garanție de 210 milioane lei ca urmare a încheierii cu succes a etapei angajante a procesului de capacitate incrementală organizată de Transgaz.

Decizia UE de a plafona prețurile la gazele naturale amenință aprovizionarea regiunii și ar putea intensifica criza energetică, potrivit Goldman Sachs.

Plafonul „flexibil” la gaze naturale asupra căruia statele UE au convenit luni nu reprezintă propriu-zis o limită de preț, ci un mesaj transmis traderilor, potrivit căruia, chiar și în situație de criză, guvernele europene nu sunt dispuse să achite un preț mai mare cu 35 de euro decât cel de referință pentru gazele naturale lichefiate (GNL) de pe piețele globale. În cazul României, nu a existat niciodată un interval de 3 zile consecutive în care prețul gazului pentru luna următoare de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) să se situeze peste pragul de 180 euro/MWh, de la care se activează mecanismul de corecție convenit de UE.

Țările UE au ajuns la un acord pentru a limita prețul gazelor naturale la 180 de euro/MWh, punând capăt mai multor luni de dispute politice privind intervenția autorităților într-o criză energetică care riscă să împingă regiunea în recesiune.

Negocierile de la Bruxelles dintre miniștrii Energiei din statele membre UE s-au finalizat marți seară fără a se ajunge la un acord asupra plafonării prețului gazelor naturale în Uniune, a transmis ministrul român de resort, Virgil Popescu.

Consumatorii non-casnici cu un consum anual mai mare de 28.000 MWh (sau 2.334 MWh/lună) rămași fără furnizor de gaze pot alege să semneze un contract de furnizare cu orice furnizor de ultimă instanță (FUI), inclusiv cu cei doi noi FUI, OMV Petrom și E.ON, la prețuri însă superioare celui oferit de cel mai ieftin dintre aceștia, care pentru luna decembrie este Engie. Totuși, cum prețurile ofertate de FUI sunt lunare, situația s-ar putea schimba în ianuarie, când prețul ofertat de Engie ar putea fi mai ridicat decât cel al celorlalți 6 FUI desemnați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Prețurile gazelor și energiei electrice au atins niveluri inimaginabile în urmă nu cu ani, ci cu câteva luni, atât în România, cât și în restul Uniunii Europene, ca urmare a unor factori geopolitici, de politici macroeconomice și ecologiste, punând în pericol chiar supraviețuirea unor ramuri industriale importante pe Bătrânul Continent. Astfel, marți în România, prețul mediu al electricității livrate miercuri a sărit de 2.000 de lei/MWh, iar prețul gazelor cu livrare în luna februarie, de 833 lei/MWh.

Decizia a aparținut parlamentarilor din Comisia pentru Energie de la Senat, prin amendamente introduse în raportul pe fond la un proiect de modificare a Legii energiei și gazelor naturale. Proiectul urmează acum să fie dezbătut în plenul Camerei superioare, cu tot cu amendamente.

Firmele care dețin deja platforme de tranzacționare a gazelor sunt Bursa Română de Mărfuri (BRM), OPCOM controlată de Transelectrica și Humintrade a fostului deputat PSD Mugurel Surupăceanu. Doar primele două sunt funcționale, iar imensa majoritate a tranzacțiilor angro se derulează la BRM, la OPCOM încheindu-se din când în când deal-uri cu cantități mici pe piața spot, pentu ziua următoare.

Comisia Europeană a cerut autorităților române un calendar de dereglementare a prețului gazelor de producție internă, pentru a renunța la procedura de infringement împotriva României, au afirmat, joi, reprezentanții Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), într-o întâlnire cu presa.

Guvernul a aprobat plafonarea până în primăvara lui 2022 a prețului de vânzare al gazelor naturale din producția internă de la producători la furnizori, urmând să se aplice plafoane diferite în funcție de tipul de consumator final al acestor gaze, casnic sau industrial, a anunțat consilierul de stat Darius Vâlcov după ședința de Guvern în care s-a adoptat OUG ce conține această măsură.